Encefalopatie hepatica



Sindrom neuro-psihiatric secundar unei hepatopatii si, de obicei, asociat cu suntul porto-sistemic al sangelui venos. Poate aparea în hepatita fulminanta secundara infectiilor virale, medicamentelor sau toxinelor, dar obisnuit apare în ciroza sau alte tulburari cronice cu circulatie colaterala pofto-sistemica dezvoltata. Ficatul metabolizeaza si detoxifica produsii toxici de digestie adusi de la intestin prin vena porta. în boala hepatica, acesti produsi scapa în circulatia sistemica daca sangele portal sunteaza celulele parenchimatoase sau daca functia acestor celule este serios afectata. Efectul lor toxic asupra creierului produce sindromul clinic encefalopatie. Simptomele includ somnolenta, confuzie, bradilalie, halena fetida (foeterul hepatic), un tremor caracteristic („flapping tremor" sau asterixis) al bratelor, coma. Tratamentul consta în restrictionarea proteinelor alimentare, antibioterapie (pentru a preveni producerea de toxine de catre bacterii) si clisma (pentru a îndeparta toxinele din colon).

Sinonim: encefalopatie portosistemica.