Alanin aminotransferaza sanguină (ALT)

investigații si analize medicale in afecțiunile hepatice - alanin aminotransferază sanguină (ALT)

Cunoscut si ca: Transaminaza glutam piruvica TGP
Denumire oficială: Alanine aminotransferase
Teste Înrudite: AST, Bilirubină, Profil hepatic, ALP
Testul pentru determinarea nivelului de alanin aminotransferază sanguină (ALT) este de obicei utilizat pentru detectarea de leziuni hepatice. Testul pentru alanin aminotransferază sanguină (ALT) este adesea analizat împreună cu alte teste cum ar fi testul pentru aspartat aminotransferaza (AST) sau ca parte a unui profil hepatic utilizat pentru diagnosticarea afectiunilor hepatice ( fosfataza alcalina, lactat dehidrogenaza -LDH , si bilirubina ). Astfel se pot identifica boli ca ciroza sau hepatita, cauzate de alcool, virusi sau unele substante toxice. De asemenea, testul de de alanin aminotransferază sanguină (ALT) se efectueaza pentru a verifica starea de sanatate a ficatului, pentru a vedea daca icterul este un rezultat al unei afectiuni a ficatului, dar si pentru a urmari efectul asupra ficatului al medicamentelor pentru scaderea colesterolului. ALT mai poate fi identificata si cu numele de transaminaza glutampiruvica (TGP).
Aspartat aminotransferaza (AST) şi alanin aminotransferază sanguină (ALT) sunt considerate a fi două dintre cele mai importante teste pentru detectarea leziunilor hepatice, ALT fiind considerat mai specific decât AST.
Uneori, AST este comparat direct cu ALT şi se calculează un raport AST/ALT. Acest raport poate fi folosit pentru a distinge între cauze diferite ale afecţiunilor ficatului cum ar fi , de exemplu, consumul excesiv de alcool.
Valorile ALT sunt de multe ori comparate cu rezultatele altor teste, cum ar fi fosfataza alcalina (ALP), proteine totale şi bilirubină pentru a ajuta la determinarea formei bolii hepatice.
Pregatirea pentru testul ALT
Se recomanda evitarea efotului fizic intens inainte de a efectua testul pentru ALT. De asemenea, se recomanda informarea medicului in urmatoarele situatii:

  • interventie chirurgicala recenta
  • in cazul in care sunteti sub medicatie , informati medicul despre medicamentele pe care le luati
  • consumul de ceaiuri de plante sau produsele naturale cum ar fi echinaceea sau valeriana
  • leziunea unui muschi sau injectii intramusculare
Când se recomandă testul pentru alanin aminotransferază sanguină (ALT) ? La recomandarea medicului de familie sau medicului specialist , pentru a evalua o persoana care prezintă simptomele unei afectiuni hepatice. Unele dintre aceste simptome includ:
  • slăbiciune
  • oboseală
  • pierderea poftei de mâncare
  • greaţă, vărsături
  • balonare abdominală şi/sau durere
  • icter
  • urină închisă la culoare
  • senzaţie de mâncărime (prurit)
Testul pentru alanin aminotransferază sanguină (ALT) este, de asemenea, recomandat si persoanelor cu risc crescut de afecțiuni hepatice, si anume:
  • Persoanele supraponderale şi/sau care au diabet
  • Persoanele care consumă frecvent alcool (in cantitati mari)
  • Cei în ale căror familii au un istoric de boli hepatice
  • Persoanele care au un istoric de expunere cunoscută sau posibilă la viruşi hepatici
  • Persoanele care iau medicamente care ar putea deteriora ocazional ficatul
Interpretarea rezultatelor testului pentru alanin aminotransferază sanguină (ALT)
Valoarea normala pentru nivelul de alanin aminotransferaza este de 4-36 unitati pe litru. Valorile normale pot varia in functie de laborator. În mod normal, valorile ALT în sânge sunt reduse.
Nivelurile foarte ridicate ale ALT (de mai mult de 10 de ori nivelul normal) sunt înregistrate, de obicei, în hepatita acută, de multe ori din cauza unei infecţii virale. Nivelul ALT pot fi, de asemenea, semnificativ crescut, ca urmare a expunerii la medicamente sau alte substanţe care sunt toxice pentru ficat, precum şi în afecţiuni care cauzează scăderea fluxului de sânge (ischemie) la nivelul ficatului.
Valorilor ALT nu sunt, de obicei, la fel de mari în hepatita cronică, de multe ori fiind doar de 4 ori mai mari decât cel mai mare nivel normal. În acest caz, nivelurile ALT variază adesea între normal şi creşteri uşoare, astfel încât medicii, de obicei, solicită acest test în mod frecvent pentru a vedea dacă există un anumit model al evoluţiei. Alte cauze ale creşterii moderate a ALT includ obstrucţia canalelor biliare, ciroza (care este, de obicei, rezultatul hepatitei cronice sau obstrucţiei ductelor biliare), şi existenţei unor tumori în ficat.
În cele mai multe tipuri de afecţiuni ale ficatului, nivelul ALT este mai mare decât AST, iar raportul AST/ALT va fi scăzut. Există câteva excepţii. De pildă, raportul AST/ALT este, de obicei, crescut în hepatita alcoolică, ciroză, şi în cazul leziunilor musculare.
Valorile mari de ALT din sange pot fi cauzate de:
  • afectiuni usoare sau grave ale ficatului, cum ar fi hepatita virala;
  • intoxicare cu plumb;
  • o reactie la droguri;
  • expunere la tetraclorid de carbon;
  • necroza;
  • soc.
Valorile moderat de mari ale nivelului de ALT din sange pot fi cauzate de:
  • mononucleoza;
  • hepatita (nivelul de ALT la o persoana care sufera de hepatita este de 20 ori mai mare decat valoarea normala);
  • consumul excesiv de alcool (persoanele care beau alcool in cantitati foarte mari pot avea niveluri foarte mari de ALT in sange).
Valorile relativ mici de ALT din sange pot fi cauzate de:
  • depozite de grasime in ficat;
  • medicamente: antibiotice, chimioterapie, aspirina, droguri, barbiturice;
  • boli cronice ale ficatului, cum ar fi ciroza.

Pentru lista completa de analize medicale necesare in investigarea afectiunilor ficatului, adresati-va medicului de familie sau medicului specialist gastroenterolog sau hepatolog